enomen meteorologic extrem de rar în Kenya. Sute de oameni au ieşit pe uliţele dintr-un sat kenyan pentru a se bucura de zăpadă.
Ninsoarea a avut loc peste noapte, aşa că dimineaţa, oamenii s-au trezit într-un peisaj complet alb. Tinerii au fost cei mai bucuroşi pentru că nu au mai văzut aşa ceva decât la televizor.
Adulţii îşi amintesc însă că ultima ninsoare a avut loc în urmă cu 30 de ani în regiune.
Fenomenul a fost atât de neobişnuit încât copiii
au plecat de la şcoală, iar muncitorii au abandonat lucrul ca să vadă minunea.
08 iulie 2009
Cetăţenii UE, judecaţi în absenţă şi extrădaţi în alt stat membru
n şofer britanic care goneşte pe culoarea roşie a semaforului în Slovenia ar putea primi o amendă în Marea Britanie, iar un român care a şterpelit ceva dintr-un magazin din Franţa nu se va mai putea considera scăpat de mâna Justiţiei franceze dacă a ajuns acasă, în România. Cât despre cazuri mai grave, precum fraude sau omoruri, un cetăţean UE ar putea fi deja condamnat la închisoare în statul în care a săvârşit infracţiunea, la momentul când autorităţile din ţara al cărei cetăţean este vor primi o cerere de extrădare. Acestea sunt câteva cazuri ipotetice care ar putea reieşi din „cutia Pandorei” deschisă, marţi, de Parlamentul European (PE), odată cu aprobarea unui raport care prevede „stabilirea unor măsuri comune pentru recunoaşterea reciprocă şi executarea hotărârilor judecătoreşti într-o ţară membră a UE diferită de cea care a luat hotărârea, în cazul în care persoana în cauză nu este prezentă”, arată un comunicat al PE.
Propunerea (iniţiată de Slovenia, Franţa, Cehia, Suedia, Slovacia, Germania şi Marea
Britanie) a fost adoptată cu 609 de voturi „pentru”, numai 60 „împotrivă” şi 14 abţineri şi va fi înaintată Consiliului de Miniştri ai UE. De-abia după mai multe etape de negociere măsura ar putea intra în vigoare, însă două ONG-uri britanice s-au plâns deja cotidianului The Times că „drepturile cetăţenilor UE sunt încălcate, pentru că vor fi predaţi pe baza unui proces la care nu au avut şansa să participe”. La fel de grav pare faptul că, în urma extrădarii, dacă este vorba de o infracţiune serioasă, cetăţeanul UE va fi încarcerat în ţara unde a fost condamnat şi tot acolo ar urma să-şi execute sentinţa privativă de libertate.
PE oferă „garanţii” celor judecaţi
Raportul aprobat de PE precizează însă că vor exista „garanţii” de prevenire a abuzurilor, aşadar vor exista toate şansele ca dreptul la apărare să nu fie încălcat. În primul rând, un cetăţean nu va putea fi condamnat decât după ce instanţa va fi luat toate măsurile pentru citarea acestuia, pentru a se prezenta de bunăvoie la proces. Apoi, persoana condamnată care se cere extrădată în alt stat UE va avea dreptul să facă apel la cererea de extrădare. Atunci, oricine poate demonstra în faţa propriilor autorităţi judiciare că nu a fost citat corect de instanţa din celălalt stat UE, unde a suferit condamnarea.
În fine, condamnatul poate accepta extrădarea, dar să solicite rejudecarea procesului în urma căruia a fost condamnat. Teoretic, aceste garanţii par suficiente, însă, în practică, ONG-ul Fair Trial International aminteşte de următoarele dificultăţi:
„Rejudecările pot ridica probleme serioase precum dispariţia probelor, dificultatea localizării martorilor şi greutatea martorilor de a-şi aminti corect faptele din pricina trecerii timpului”, relatează The Times.
Guvernele pot alege exceptarea de la aceste prevederi
În următoarele trei luni, raportul adoptat de PE va fi analizat de Consiliul de Miniştri ai UE şi, dacă se ajunge la un acord unanim, aceste măsuri vor trebui integrate în legislaţia naţională a „Celor 27”.
Idealul enunţat de PE într-o declaraţie este să se ajungă la „recunoaşterea reciprocă a procedurilor penale ale statelor membre”, însă guvernele dispun de posibilitatea să solicite exceptări (aşa-numitele „opt-outs”) de la aceste prevederi.
Propunerea (iniţiată de Slovenia, Franţa, Cehia, Suedia, Slovacia, Germania şi Marea
Britanie) a fost adoptată cu 609 de voturi „pentru”, numai 60 „împotrivă” şi 14 abţineri şi va fi înaintată Consiliului de Miniştri ai UE. De-abia după mai multe etape de negociere măsura ar putea intra în vigoare, însă două ONG-uri britanice s-au plâns deja cotidianului The Times că „drepturile cetăţenilor UE sunt încălcate, pentru că vor fi predaţi pe baza unui proces la care nu au avut şansa să participe”. La fel de grav pare faptul că, în urma extrădarii, dacă este vorba de o infracţiune serioasă, cetăţeanul UE va fi încarcerat în ţara unde a fost condamnat şi tot acolo ar urma să-şi execute sentinţa privativă de libertate.
PE oferă „garanţii” celor judecaţi
Raportul aprobat de PE precizează însă că vor exista „garanţii” de prevenire a abuzurilor, aşadar vor exista toate şansele ca dreptul la apărare să nu fie încălcat. În primul rând, un cetăţean nu va putea fi condamnat decât după ce instanţa va fi luat toate măsurile pentru citarea acestuia, pentru a se prezenta de bunăvoie la proces. Apoi, persoana condamnată care se cere extrădată în alt stat UE va avea dreptul să facă apel la cererea de extrădare. Atunci, oricine poate demonstra în faţa propriilor autorităţi judiciare că nu a fost citat corect de instanţa din celălalt stat UE, unde a suferit condamnarea.
În fine, condamnatul poate accepta extrădarea, dar să solicite rejudecarea procesului în urma căruia a fost condamnat. Teoretic, aceste garanţii par suficiente, însă, în practică, ONG-ul Fair Trial International aminteşte de următoarele dificultăţi:
„Rejudecările pot ridica probleme serioase precum dispariţia probelor, dificultatea localizării martorilor şi greutatea martorilor de a-şi aminti corect faptele din pricina trecerii timpului”, relatează The Times.
Guvernele pot alege exceptarea de la aceste prevederi
În următoarele trei luni, raportul adoptat de PE va fi analizat de Consiliul de Miniştri ai UE şi, dacă se ajunge la un acord unanim, aceste măsuri vor trebui integrate în legislaţia naţională a „Celor 27”.
Idealul enunţat de PE într-o declaraţie este să se ajungă la „recunoaşterea reciprocă a procedurilor penale ale statelor membre”, însă guvernele dispun de posibilitatea să solicite exceptări (aşa-numitele „opt-outs”) de la aceste prevederi.
Regizorul Sergiu Nicolaescu va candida intr-un colegiu senatorial din Arad
Regizorul Sergiu Nicolaescu va candida
din partea PSD, la alegerile parlamentare din luna noiembrie, pentru un colegiu senatorial din Arad, a anunţat, miercuri seara, preşedintele interimar al social-democraţilor arădeni, Marius Lazăr, transmite corespondentul NewsIn.
"In urma unei discuţii, domnul Sergiu Nicolaescu mi-a confirmat intenţia de a candida in judeţul Arad. Incă nu am stabilit in ce colegiu. Vom vedea vineri colegiul in care domnul Nicolaescu va candida", a menţionat Marius Lazăr.
Preşedintele interimar al PSD Arad a mai spus că repartizarea candidaţilor pe colegii va avea loc vineri, in cadrul Biroului Judeţean de Coordonare. Procedura constă in validarea opţiunilor formulate de candidaţi, pe baza sprijinului organizaţiilor din colegiile pe care le-au ales.
Printre candidaţii anunţaţi de PSD Arad pentru alegerile parlamentare sunt actualul senator Dan Ungureanu, fostul preşedinte al organizaţiei judeţene Florin Remeţan, fostul senator Avram Crăciun şi Ioan Biriş.
Din partea Partidului Conservator, PSD il va susţine pe Dorel Popa, primar al Aradului in mandatul 2000-2004 şi fost preşedinte al PSD Arad, inainte să demisioneze ca urmare a rezultatelor slabe de la alegerile locale din 2004. De asemenea, PSD ar putea susţine şi un al doilea candidat PC la Arad, respectiv pe deputatul Lia Ardelean, o decizie in acest sens urmand să fie luată peste cateva zile.
Liderul PSD Arad a mai spus că poartă discuţii cu trei personalităţi arădene, in vederea candidaturii lor pe listele alianţei PSDAPC.
Marius Lazăr a anunţat că, in următoarele zile, se va infiinţa şi la Arad Delegaţia Permanentă a PSD-PC, care va coordona campania electorală. Conform protocolului incheiat la centru, delegaţiile din teritoriu vor fi alcătuite pe principiul parităţii, numărul membrilor urmand să fie stabilit de comun acord.
Candidaţii alianţei PSDAPC Arad vor contribui cu o sumă, pe care o vor stabili de comun acord cu Delegaţia Permanentă Judeţeană, la bugetul de campanie pe judeţ. Pentru campania proprie in colegiul său, fiecare candidat va putea cheltui pană la 50.000 euro
, cei care candidează pentru Camera Deputaţilor, şi 75.000 euro, cei care candidează pentru Senat.
din partea PSD, la alegerile parlamentare din luna noiembrie, pentru un colegiu senatorial din Arad, a anunţat, miercuri seara, preşedintele interimar al social-democraţilor arădeni, Marius Lazăr, transmite corespondentul NewsIn.
"In urma unei discuţii, domnul Sergiu Nicolaescu mi-a confirmat intenţia de a candida in judeţul Arad. Incă nu am stabilit in ce colegiu. Vom vedea vineri colegiul in care domnul Nicolaescu va candida", a menţionat Marius Lazăr.
Preşedintele interimar al PSD Arad a mai spus că repartizarea candidaţilor pe colegii va avea loc vineri, in cadrul Biroului Judeţean de Coordonare. Procedura constă in validarea opţiunilor formulate de candidaţi, pe baza sprijinului organizaţiilor din colegiile pe care le-au ales.
Printre candidaţii anunţaţi de PSD Arad pentru alegerile parlamentare sunt actualul senator Dan Ungureanu, fostul preşedinte al organizaţiei judeţene Florin Remeţan, fostul senator Avram Crăciun şi Ioan Biriş.
Din partea Partidului Conservator, PSD il va susţine pe Dorel Popa, primar al Aradului in mandatul 2000-2004 şi fost preşedinte al PSD Arad, inainte să demisioneze ca urmare a rezultatelor slabe de la alegerile locale din 2004. De asemenea, PSD ar putea susţine şi un al doilea candidat PC la Arad, respectiv pe deputatul Lia Ardelean, o decizie in acest sens urmand să fie luată peste cateva zile.
Liderul PSD Arad a mai spus că poartă discuţii cu trei personalităţi arădene, in vederea candidaturii lor pe listele alianţei PSDAPC.
Marius Lazăr a anunţat că, in următoarele zile, se va infiinţa şi la Arad Delegaţia Permanentă a PSD-PC, care va coordona campania electorală. Conform protocolului incheiat la centru, delegaţiile din teritoriu vor fi alcătuite pe principiul parităţii, numărul membrilor urmand să fie stabilit de comun acord.
Candidaţii alianţei PSDAPC Arad vor contribui cu o sumă, pe care o vor stabili de comun acord cu Delegaţia Permanentă Judeţeană, la bugetul de campanie pe judeţ. Pentru campania proprie in colegiul său, fiecare candidat va putea cheltui pană la 50.000 euro
, cei care candidează pentru Camera Deputaţilor, şi 75.000 euro, cei care candidează pentru Senat.
Videanu încurajează femeile din PD-L: Pe ce pun mâna femeile iese performanţă
ele două celebre Elene ale politicii româneşti au lipsit marţi de la Şcoala de vară a femeilor din PD-L, ce s-a desfăşurat la Costineşti. Nici Elena Udrea, nici Elena Băsescu nu au aşteptat expunerile liderilor de partid Emil Boc, Cezar Preda sau Adriean Videanu, veniţi să dea lecţii despre campania electorală, alegeri şi combaterea PNL.
Vicepreşedintele PD-L Adriean Videanu l-a criticat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu că se află la volanul unei maşini fără frâne, din care coboară din când în când pentru a se minuna de viteza prinsă, iar omologul Cezar Preda a acuzat PNL de dispreţ faţă de ţară pentru c-a ales, în „cârdăşie” cu UDMR, data de 30 noiembrie pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare. Preda crede că ziua a fost aleasă astfel încât electoratul să nu vină la vot, fiind plecat în minivacanţa prilejuită de sărbătoarea Sfântului Andrei şi Ziua Naţională a României. „Noi am propus data de 23 noiembrie, dar PNL şi UDMR au decis ca pe 1 Decembrie să stăm cu sacii la primărie, să vedem cine şi cât a furat, în loc să sărbătorim Ziua Naţională.
Nu au nici un scrupul, se gândesc că oamenii nu vor veni la vot să schimbe soarta acestei guvernări”, a spus Cezar Preda. Despre ultima decizie tehnico-tactică a partidului, trocul PD-L – PRM cu posturi de conducere din Parlament, Emil Boc a susţinut în continuare că nu reprezintă „decât” o înţelegere punctuală, aşa cum se practică de 18 ani în Parlament – altfel foarte avantajoasă pentru partid. „Este o axiomă PD-L, care nu a avut şi n-o să aibă vreo alianţă sau protocol cu PRM. Am obţinut două funcţii în Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi funcţia de preşedinte al Comisiei Economice din Senat. Dar de aici până la a spune că aveam vreo alianţă cu PRM este absolut fals”, s-a indignat Boc. Pentru cele două posturi de secretar la Parlament şi cea de preşedinte de comisie, PD-L a cedat PRM funcţia de vicepreşedinte al Senatului, ce va fi ocupată de liderul Corneliu Vadim Tudor.
În fine, întâlnirea a avut şi un capitol „mobilizator”. Liderii partidului şi-au încurajat colegele. Încurajarea lui Adriean Videanu a stârnit însă emoţia doamnelor: „Pe ce pun femeile mâna, iese performanţă”.
Vicepreşedintele PD-L Adriean Videanu l-a criticat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu că se află la volanul unei maşini fără frâne, din care coboară din când în când pentru a se minuna de viteza prinsă, iar omologul Cezar Preda a acuzat PNL de dispreţ faţă de ţară pentru c-a ales, în „cârdăşie” cu UDMR, data de 30 noiembrie pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare. Preda crede că ziua a fost aleasă astfel încât electoratul să nu vină la vot, fiind plecat în minivacanţa prilejuită de sărbătoarea Sfântului Andrei şi Ziua Naţională a României. „Noi am propus data de 23 noiembrie, dar PNL şi UDMR au decis ca pe 1 Decembrie să stăm cu sacii la primărie, să vedem cine şi cât a furat, în loc să sărbătorim Ziua Naţională.
Nu au nici un scrupul, se gândesc că oamenii nu vor veni la vot să schimbe soarta acestei guvernări”, a spus Cezar Preda. Despre ultima decizie tehnico-tactică a partidului, trocul PD-L – PRM cu posturi de conducere din Parlament, Emil Boc a susţinut în continuare că nu reprezintă „decât” o înţelegere punctuală, aşa cum se practică de 18 ani în Parlament – altfel foarte avantajoasă pentru partid. „Este o axiomă PD-L, care nu a avut şi n-o să aibă vreo alianţă sau protocol cu PRM. Am obţinut două funcţii în Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi funcţia de preşedinte al Comisiei Economice din Senat. Dar de aici până la a spune că aveam vreo alianţă cu PRM este absolut fals”, s-a indignat Boc. Pentru cele două posturi de secretar la Parlament şi cea de preşedinte de comisie, PD-L a cedat PRM funcţia de vicepreşedinte al Senatului, ce va fi ocupată de liderul Corneliu Vadim Tudor.
În fine, întâlnirea a avut şi un capitol „mobilizator”. Liderii partidului şi-au încurajat colegele. Încurajarea lui Adriean Videanu a stârnit însă emoţia doamnelor: „Pe ce pun femeile mâna, iese performanţă”.
Dumitru Prunariu candideaza la Senat din partea PSD
Fostul astronaut Dumitru Prunariu a fost convins de social-democratii brasoveni sa candideze pentru un fotoliu de senator. Liderul PSD Brasov, Constantin Nita, a declarat ieri, potrivit Mediafax, ca a cazut de acord cu Dumitru Prunariu, pentru ca fostul astronaut sa candideze într-unul din colegiile uninominale din municipiul Brasov. Si PSD Hunedoara a definitivat listele pentru parlamentare, poetul Adrian Paunescu inscriindu-se in competitia electorala pentru un patrulea mandat de senator. Social-democratul Adrian Paunescu va candida
la Hunedoara, în Colegiul II, zona Brad. Din partea PC, la Hunedoara ar putea candida fostul boxer Mihai Leu, la Colegiul III Hunedoara – Hateg pentru Senat, sau liderul filialei judetene a PC, Petru Marginean. De asemenea, potrivit liderului organizatiei PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, seful Departamentului Educatie al partidului, Ana Birchall, si-a anuntat intentia, de a candida pentru Camera Deputatilor, in colegiul Murgeni. Buzatu a mai spus ca decizia, va fi luata si in functie de liderii organizatiilor locale din acel colegiu, deoarece ei îsi vor asuma anumite responsabilitati.
la Hunedoara, în Colegiul II, zona Brad. Din partea PC, la Hunedoara ar putea candida fostul boxer Mihai Leu, la Colegiul III Hunedoara – Hateg pentru Senat, sau liderul filialei judetene a PC, Petru Marginean. De asemenea, potrivit liderului organizatiei PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, seful Departamentului Educatie al partidului, Ana Birchall, si-a anuntat intentia, de a candida pentru Camera Deputatilor, in colegiul Murgeni. Buzatu a mai spus ca decizia, va fi luata si in functie de liderii organizatiilor locale din acel colegiu, deoarece ei îsi vor asuma anumite responsabilitati.
Basescu despre decizia senatorilor-juristi: "Eu nu pot sa spun decat ce spune Constitutia"
resedintele Traian Basescu nu a dorit sa comenteze decizia de joi a Comisiei juridice a Senatului potrivit careia procurorii-sefi vor fi numiti de plenul superior al CSM, la propunerea Ministerului Justitiei, marginindu-se sa afirme ca nu poate spune altceva decat "ce spune Constitutia".
"Eu nu pot sa spun decat ce spune Constitutia", a declarat seful statului, intrebat cum comenteaza decizia senatorilor juristi.
Liderul PD-L, Emil Boc, a declarat ca partidul sau analizeaza "oportunitatea sesizarii Curtii Constitutionale" daca senatorii vor vota in plen modificarea legii astfel incat procurorii sefi sa fie numiti de catre CSM si nu de catre seful statului, cum se intampla acum.
"Nu vom ezita sa sesizam Curtea Constitutionala daca senatorii vor ignora aprecierile Comisiei Europene", a declarat liderul PD-L, relateaza Hotnews.ro.
PD-L si UDMR s-au opus eliminarii presedintelui din procesul numirii procurorilor-sefi
Senatorii PD-L si UDMR s-au opus numirii procurorilor-sefi de catre CSM invocand raportul de tara, care recomanda mentinerea in functie a lui Daniel Morar, in timp ce liberalii au argumentat ca, de fapt, seful statului nu a detinut niciodata prerogative in numirea acestora, conform Constitutiei.
Presedintele comisiei juridice, liberala Norica Nicolai, a argumentat, dupa sedinta Comsiei juridice in care a fost modificata Legea 303, a statutului magistratilor, ca presedintele Romaniei nu a detinut niciodata atributii in numirea procurorilor in posturile de conducere. "A fost o interpretare alaturi de textul constitutional, singura atributie pe care seful statului o are in continuare, si ea deriva din Constitutie, vizeaza numirea in profesia de procuror si judecator a celor care indeplinesc conditiile prevazute de lege", a declarat senatorul liberal Norica Nicolai, transmite NewsIn.
Pledoaria liberalei a fost contestata de senatorul PD-L Gheorghe Constantin, care a declarat ca raportul Comisiei Europene apreciaza favorabil progresele justitiei si nu se impunea eliminarea prerogativelor sefului statului la numirea procurorilor-sefi. "Nu cred ca trebuia facuta o asemenea modificare de fond, pentru ca abia acum se demonstreaza ca exista interse politice in aceasta modificare", a afirmat senatorul democrat-liberal.
O opinie similara a fost exprimata si de senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, care a apreciat ca "pe ultima suta de metri un Parlament nu ar trebui sa se pronunte pe chestiuni care sunt cu bataie lunga". El a admis totusi ca nu exista intr-adevar un text constitutional care sa consacre dreptul presedintelui de a-i numi pe procurorii-sefi, aceasta prevedere existand in Legea 303. Senatorul UDMR considera ca modificarile statutului magistratilor se refera la o singura cauza - soarta sefului DNA, caruia i-a expirat mandatul si in conditiile legislatiei prezente presedintele putea stopa alte numiri si mentine interimatul lui Daniel Morar. "Prin aceasta modificare, CSM este cel care numeste noua persoana si probabil ca fiind cunoscute Arelatiile deosebit de cordiale dintre CSM si DNAa se pot descotorosi practic de Daniel Morar", a declarat Peter Eckstein Kovacs. El i-a criticat pe membrii Comisiei juridice ca nu au tinut cont
de recomanarile raportului de tara, document
in care CE si-a exprimat speranta in privinta reconfirmarii in functie a fostului procuror-sef al DNA.
Comisia juridica a Senatului a luat joi in dezbatere trei initiative PSD, UDMR si PC de modificare a Legii 303 privind statutul magistratilor. Cele trei propuneri au fost comasate, la recomandarea Consiliului Legislativ, rezultatul fiind ca senatorii-juristi au decis cu majoritate de voturi eliminarea atributiilor sefului statului in numirea procurorilor-sefi si transferarea lor catre plenul superior al CSM. Astfel, procurorii-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului
ICCJ vor fi desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul sectiei de procurori.
"Eu nu pot sa spun decat ce spune Constitutia", a declarat seful statului, intrebat cum comenteaza decizia senatorilor juristi.
Liderul PD-L, Emil Boc, a declarat ca partidul sau analizeaza "oportunitatea sesizarii Curtii Constitutionale" daca senatorii vor vota in plen modificarea legii astfel incat procurorii sefi sa fie numiti de catre CSM si nu de catre seful statului, cum se intampla acum.
"Nu vom ezita sa sesizam Curtea Constitutionala daca senatorii vor ignora aprecierile Comisiei Europene", a declarat liderul PD-L, relateaza Hotnews.ro.
PD-L si UDMR s-au opus eliminarii presedintelui din procesul numirii procurorilor-sefi
Senatorii PD-L si UDMR s-au opus numirii procurorilor-sefi de catre CSM invocand raportul de tara, care recomanda mentinerea in functie a lui Daniel Morar, in timp ce liberalii au argumentat ca, de fapt, seful statului nu a detinut niciodata prerogative in numirea acestora, conform Constitutiei.
Presedintele comisiei juridice, liberala Norica Nicolai, a argumentat, dupa sedinta Comsiei juridice in care a fost modificata Legea 303, a statutului magistratilor, ca presedintele Romaniei nu a detinut niciodata atributii in numirea procurorilor in posturile de conducere. "A fost o interpretare alaturi de textul constitutional, singura atributie pe care seful statului o are in continuare, si ea deriva din Constitutie, vizeaza numirea in profesia de procuror si judecator a celor care indeplinesc conditiile prevazute de lege", a declarat senatorul liberal Norica Nicolai, transmite NewsIn.
Pledoaria liberalei a fost contestata de senatorul PD-L Gheorghe Constantin, care a declarat ca raportul Comisiei Europene apreciaza favorabil progresele justitiei si nu se impunea eliminarea prerogativelor sefului statului la numirea procurorilor-sefi. "Nu cred ca trebuia facuta o asemenea modificare de fond, pentru ca abia acum se demonstreaza ca exista interse politice in aceasta modificare", a afirmat senatorul democrat-liberal.
O opinie similara a fost exprimata si de senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, care a apreciat ca "pe ultima suta de metri un Parlament nu ar trebui sa se pronunte pe chestiuni care sunt cu bataie lunga". El a admis totusi ca nu exista intr-adevar un text constitutional care sa consacre dreptul presedintelui de a-i numi pe procurorii-sefi, aceasta prevedere existand in Legea 303. Senatorul UDMR considera ca modificarile statutului magistratilor se refera la o singura cauza - soarta sefului DNA, caruia i-a expirat mandatul si in conditiile legislatiei prezente presedintele putea stopa alte numiri si mentine interimatul lui Daniel Morar. "Prin aceasta modificare, CSM este cel care numeste noua persoana si probabil ca fiind cunoscute Arelatiile deosebit de cordiale dintre CSM si DNAa se pot descotorosi practic de Daniel Morar", a declarat Peter Eckstein Kovacs. El i-a criticat pe membrii Comisiei juridice ca nu au tinut cont
de recomanarile raportului de tara, document
in care CE si-a exprimat speranta in privinta reconfirmarii in functie a fostului procuror-sef al DNA.
Comisia juridica a Senatului a luat joi in dezbatere trei initiative PSD, UDMR si PC de modificare a Legii 303 privind statutul magistratilor. Cele trei propuneri au fost comasate, la recomandarea Consiliului Legislativ, rezultatul fiind ca senatorii-juristi au decis cu majoritate de voturi eliminarea atributiilor sefului statului in numirea procurorilor-sefi si transferarea lor catre plenul superior al CSM. Astfel, procurorii-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului
ICCJ vor fi desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul sectiei de procurori.
AEP investighează broşurile uninominale ale PNL
PNL a anunţat ieri că a primit de la Autoritatea Electorală Permanentă o solicitare privind o broşură iniţiată de liberala Alina Gorghiu pentru promovarea votului uninominal, ca urmare a unei plângeri făcute de PSD. Ca răspuns, liberalii şi-au exprimat dezamăgirea şi indignarea faţă de dorinţa PSD de a bloca informarea populaţiei cu privire la modul de aplicare a votului uninominal. "Prin plângerea depusă la AEP, PSD demonstrează că nu poate scăpa de reminiscenţele trecutului, preferând blocarea unei campanii informative cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor din această toamnă", se arată într-un comunicat de presă remis de PNL.
Şah la guvern: PDL mută cu Tribunul
DL i-a dat lui C.V. Tudor funcţie în Senat cu gândul la sprijinul PRM pentru introducerea unei moţiuni de cenzură, în campanie.
Trocul-surpriză al funcţiilor la Senat, prin care PDL i-a salvat lui Corneliu Vadim Tudor scaunul de vicepreşedinte, are ca bătaie lungă introducerea de către democratliberali, în perioada următoare, a unei moţiuni de cenzură cu semnături din PRM. Varianta moţiunii de cenzură, lansată marţi seara, la Şcoala de vară a femeilor democrat-liberale, de liderul PDL Emil Boc, a fost confirmată ieri ca „intenţie serioasă“ de surse din conducerea partidului, care susţin că au primit semnale de susţinere şi de la PSD.
Decizia luată însă în cerc restrâns - excluzând chiar vicepreşedinţii - a fost acceptată ca un fapt împlinit, dar nu şi susţinută în totalitate din interior. Vicepreşedintele Valeriu Stoica spune că, dacă ar fi fost consultat, nu ar fi „mers în direcţia aceasta“, secretarul executiv Elena Udrea se declară „surprinsă“, iar vicepreşedintele Ioan Oltean crede că, deşi „a fost o mişcare politică normală“, „bilanţul e negativ pentru PDL“.
Decontul aşteptat: 19 semnături pentru moţiune
Răspunsul favorabil al lui Emil Boc la telefonul primit luni seara de la Vadim Tudor a adus PDL un avantaj de două funcţii în plus
: una de secretar al Camerei Deputaţilor şi alta de preşedinte al Comisiei economice din Senat, fără miză însă pe final de mandat. Înţelegerea PDL-PRM, comunicată ca fapt împlinit marţi atât liderilor din eşalonul doi, cât şi parlamentarilor, a dat însă, în sediul din Aleea Modrogan, startul la calcule pentru introducerea unei moţiuni de cenzură.
„Ne gândim serios la asta şi se pare că şi PSD agreează ideea“, ne-au declarat surse din conducerea PDL. Luni după-amiază, înainte de discuţiile cu Vadim Tudor, Emil Boc explica însă că PDL nu poate depune
decât moţiuni simple „pentru că nu are semnăturile necesare unei moţiuni de cenzură“. Democrat-liberalilor le lipsesc 19 dintre cele 116 de semnături necesare, ceea ce a făcut ca proiectul introducerii unei moţiuni de cenzură să eşueze acum câteva luni.
După dezertările recente spre PSD-PC, PRM a rămas însă cu 37 de parlamentari care ar putea semna moţiunea. Pentru răsturnarea guvernului, PDL are însă nevoie de aproximativ 100 de voturi de la PSD. Şi fără sprijinul PSD, demersul ar avea însă avantajele unui joc de imagine înainte de campania electorală, demonstrând că PDL evită informarea şi are forţa unui puternic partid de opoziţie. În plus, demersul ar forţa liderii PSD să se poziţioneze în raport cu PNL preelectoral, o eventuală apropiere dând un semnal negativ electoratului liberal.
Trocul-surpriză al funcţiilor la Senat, prin care PDL i-a salvat lui Corneliu Vadim Tudor scaunul de vicepreşedinte, are ca bătaie lungă introducerea de către democratliberali, în perioada următoare, a unei moţiuni de cenzură cu semnături din PRM. Varianta moţiunii de cenzură, lansată marţi seara, la Şcoala de vară a femeilor democrat-liberale, de liderul PDL Emil Boc, a fost confirmată ieri ca „intenţie serioasă“ de surse din conducerea partidului, care susţin că au primit semnale de susţinere şi de la PSD.
Decizia luată însă în cerc restrâns - excluzând chiar vicepreşedinţii - a fost acceptată ca un fapt împlinit, dar nu şi susţinută în totalitate din interior. Vicepreşedintele Valeriu Stoica spune că, dacă ar fi fost consultat, nu ar fi „mers în direcţia aceasta“, secretarul executiv Elena Udrea se declară „surprinsă“, iar vicepreşedintele Ioan Oltean crede că, deşi „a fost o mişcare politică normală“, „bilanţul e negativ pentru PDL“.
Decontul aşteptat: 19 semnături pentru moţiune
Răspunsul favorabil al lui Emil Boc la telefonul primit luni seara de la Vadim Tudor a adus PDL un avantaj de două funcţii în plus
: una de secretar al Camerei Deputaţilor şi alta de preşedinte al Comisiei economice din Senat, fără miză însă pe final de mandat. Înţelegerea PDL-PRM, comunicată ca fapt împlinit marţi atât liderilor din eşalonul doi, cât şi parlamentarilor, a dat însă, în sediul din Aleea Modrogan, startul la calcule pentru introducerea unei moţiuni de cenzură.
„Ne gândim serios la asta şi se pare că şi PSD agreează ideea“, ne-au declarat surse din conducerea PDL. Luni după-amiază, înainte de discuţiile cu Vadim Tudor, Emil Boc explica însă că PDL nu poate depune
decât moţiuni simple „pentru că nu are semnăturile necesare unei moţiuni de cenzură“. Democrat-liberalilor le lipsesc 19 dintre cele 116 de semnături necesare, ceea ce a făcut ca proiectul introducerii unei moţiuni de cenzură să eşueze acum câteva luni.
După dezertările recente spre PSD-PC, PRM a rămas însă cu 37 de parlamentari care ar putea semna moţiunea. Pentru răsturnarea guvernului, PDL are însă nevoie de aproximativ 100 de voturi de la PSD. Şi fără sprijinul PSD, demersul ar avea însă avantajele unui joc de imagine înainte de campania electorală, demonstrând că PDL evită informarea şi are forţa unui puternic partid de opoziţie. În plus, demersul ar forţa liderii PSD să se poziţioneze în raport cu PNL preelectoral, o eventuală apropiere dând un semnal negativ electoratului liberal.
Cezar Preda: "Băsescu nu a ştiut de înţelegerea cu Vadim"
Vicepreşedintele PD-L, deputatul Cezar Preda, a declarat, azi, în cadrul unei conferinţe de presă, că "decizia de a oferi preşedintelui PRM vicepreşedinţia Senatului nu a fost analizată suficient de liderii democrat-liberali, ci a fost o decizie tehnică în care a intrat în algoritm şi Vadim Tudor".
"Ştiu şi vă garantez că şeful statului nu a ştiut de această înţelegere", a spus Preda, susţănând că, prin această decizie, "PD-L a suferit o lovitură de imagine", dar că se va dovedi că "nu există valenţe de ordin politic".
Vicepreşedintele PD-L a menţionat că "PD-L nu este partidul care să-i ofere un colac de salvare lui Vadim Tudor".
"Cu Vadim Tudor nu se poate face înţelegeri. Nimeni din România nu a făcut înţelegeri cu Vadim Tudor. Este prea vanitos şi se iubeşte doar pe sine", a conchis Cezar Preda.
"Ştiu şi vă garantez că şeful statului nu a ştiut de această înţelegere", a spus Preda, susţănând că, prin această decizie, "PD-L a suferit o lovitură de imagine", dar că se va dovedi că "nu există valenţe de ordin politic".
Vicepreşedintele PD-L a menţionat că "PD-L nu este partidul care să-i ofere un colac de salvare lui Vadim Tudor".
"Cu Vadim Tudor nu se poate face înţelegeri. Nimeni din România nu a făcut înţelegeri cu Vadim Tudor. Este prea vanitos şi se iubeşte doar pe sine", a conchis Cezar Preda.
Băsescu, nemulţumit de prefectul de Suceava
Preşedintele Traian Băsescu l-a criticat astăzi pe prefectul judeţului Suceava, Alexandru Băeşanu, considerându-l vinovat de gestionarea procesului de reconstrucţie a caselor afectate de inundaţii, potrivit Agerpres.
Aflat în vizită în localitatea Moldoviţa, şeful statului s-a arătat nemulţumit de faptul că lucrările de refacere a imobilelor distruse de ape întârzie pe fondul lipsei materialelor de construcţie.
"În nordul ţării se pare că materialele vin ultimele. Şi materialele de construcţii şi banii", a afirmat Băsescu, apreciind că prefectul judeţului nu s-a implicat suficient în asigurarea materialelor necesare sinistraţilor. El i-a cerut lui Băeşanu să fie mai activ, astfel încât casele să fie reconstruite până la iarnă.
Şeful statului a inspectat zona albiei râului care a provocat inundaţiile, declarându-se surprins de debitul foarte scăzut al acestuia în perioadă normală.
De asemenea, potrivit preşedintelui, implicarea Guvernului "nu se vede deloc în judeţul Suceava", iar infrastructura se află într-o stare "dezastruoasă".
Aflat în vizită în localitatea Moldoviţa, şeful statului s-a arătat nemulţumit de faptul că lucrările de refacere a imobilelor distruse de ape întârzie pe fondul lipsei materialelor de construcţie.
"În nordul ţării se pare că materialele vin ultimele. Şi materialele de construcţii şi banii", a afirmat Băsescu, apreciind că prefectul judeţului nu s-a implicat suficient în asigurarea materialelor necesare sinistraţilor. El i-a cerut lui Băeşanu să fie mai activ, astfel încât casele să fie reconstruite până la iarnă.
Şeful statului a inspectat zona albiei râului care a provocat inundaţiile, declarându-se surprins de debitul foarte scăzut al acestuia în perioadă normală.
De asemenea, potrivit preşedintelui, implicarea Guvernului "nu se vede deloc în judeţul Suceava", iar infrastructura se află într-o stare "dezastruoasă".
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
